duminică, februarie 06, 2011

tardive


de ce, de ce lucrurile se întâmplă întotdeauna prea târziu...? de ce, după ce am așteptat și  tot așteptat... un răspuns, un telefon, un semn... și ele nu au venit, așteptarea transformându-se în amărăciune și resemnare... de ce se întâmplă ca apoi toate astea să vină atunci când nu mai avem nevoie de ele, când nu mai avem ce face cu ele??

de ce, ce rost mai au toate astea atunci când nu le mai putem încadra, nu mai avem unde le așeza și nu mai putem rezona la sunetul unei voci pentru care altădată am fi dat, poate, ani din viață...??

..................................................................................


și, ca-n fiecare an, iarna mi se face dor nebun de liliac. de liliac mov și bogat și îmbătător. fără nicio legătură cu altceva.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu